Activitatea Masoneriei in Romania -1-

Prima parte

Masoneria a început să activeze în Moldova la începutul veacului al XVII-lea. din două direcţii principale: de la Istanbul prin intermediul marinarilor (genovezi) ce transportau grâu, miere şi berbeci către fosta capitală a Imperiului Otoman şi pe uscat, adusă din ţările germanice .

Primul mason din Principatele române (conform acestora), ar fi fost Anton Maria del Chiaro ,un israelit, secretar al domnitorului Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu, iar ulterior secretarul lui Constantin Mavrocordat, domnitorul Moldovei, alături de care a înfiinţat în 1734 o lojă masonică la Galaţi, urmată apoi de o alta la Iaşi .
În Fanarul Istanbulului, grecii erau iniţiaţi în loji masonice engleze, iar Constantin Mavrocordat domnitorul Moldovei la acea data, făcea probabil parte din acele loji, fiind deja iniţiat când a ajuns în principate, unde s-a implicat personal în calitate de Mare maestru, la constituirea în anul 1734 a lojei de la Iaşi, intitulată “Moldova” şi în cadrul căreia au activat, nobili pământeni şi oameni de cultură ai Moldovei timpului, precum: Leon Geuca (episcop de Huşi), marele boier şi dregător Iordache Cantacuzino, spătarul Ioniţă Cuza, caimacanul Ioan Sandu Sturza şi alţii. Loja creată de Mavrocordat a fost condusă apoi de către mitropolitul Leon Gheuca. In 1787, o altă faţă bisericească, arhimandritul Gherasim, de la Mitropolia Moldovei, traducea din limba franceză un manuscris deosebit de important pentru istoria franc-masoneriei, „Taina francmasonilor“, scris de abatele Gabriel Perau în anul 1742 .
„Masoneria a fost cultivata de pleiada de călugări şi de ierarhi aplecaţi spre cultură. Loja >>Moldova<<> .
Se poate spune deasemeni, că prima mare personalitate moldoveană, afiliată la o societate secretă europeană, ar fi fost principele domnitor Dimitrie Cantemir, istoric, filozof dar mai cu seamă luptător pentru independenţa ţărilor române, care s-a implicat activ în masonerie .
Totuşi aceste loji masonice, apărute sub domnii fanariote, se adresau românilor doar ocazional .
Primele lojii masonice româneşti După ce în anul 1717 se înfiinţează la Londra Marea Loja a Angliei, iar în 1723 James Anderson alcătuieşte regulile de bază ale masoneriei, cunoscute sub numele de Constituţii, în 1734 apar în Moldova, la Galaţi şi Iaşi, primele loji masonice .
Însă prima lojă masonică română se consideră a fi cea înfiinţată la la Iaşi în anul 1825, de către Ionică Tăutu şi care se numea „Moldova”. La începutul secolului al XIX-lea, boierimea principatului Moldovei dar şi al Munteniei, devenise clar antifanariotă, iar un puternic curent naţional îşi facea apariţia în Principate. Constituirea francmasoneriei româneşti a avut la Paris, în jurul anului 1820. Influenţaţi de moda masonică occidentală şi cu precădere de origine franceză, mulţi fii de boieri, ajunşi la studii în ţara unde masonii au făcut la 1789 revoluţia franceză, au intrat în loja numită„Ateneul Străinilor” destinată străinilor, apoi reveniţi pe meleagurile natale, aceştia au pus, după modelul francez, bazele, primelor loje paşoptiste,”Fraternitatea” în Iaşi şi „Lumina” în Bucuresti, dar şi a unor alte societăţi cu nume inspirate din idealurile umaniste ale masoneriei. Membrii acestor loje nu sunt alţii decât intelectualii emancipaţi. care vor moderniza ulterior România, prin revoluţia de la 1848 şi prin Unirea din 1859: Vasile Alecsandri, Mihail Kogâlniceanu, Costache Negri, Alecu Russo, Costache Negruzzi, Ion Ghica din Moldova şi Nicolae Bălcescu, Nicolae şi Dinicu Golescu din Muntenia. Lor li se adaugă apoi: Ionel Brătianu, C.A. Rosetti, Ion Heliade Rădulescu, Christian Tell, Gheorghe Magheru, Grigore Alexandrescu, Nicolae Bălcescu şi colonelul Ion Câmpineanu, dar şi Ion C. Brătianu, Titu Maiorescu ai generaţiei „Junimei” .
Se remarcă astfel, că componenţii mişcării revoluţionare de la 1848 (aşa zişii paşoptiştii) erau cu toţi masoni. Tot mason a fost şi Vasile Ursu Nicola, zis Horea. În procesul verbal, sau în „planşa de arhitectura“, cum o numesc masonii, a întâlnirii de la 23 februarie 1783 a lojii „Adevarata Concordie” din Viena, este transcrisă cuvântarea ţinută de către Horea, cu ocazia uneia dintre vizitele sale din capitala Imperiului Habsburgic. Discursul este plin de simboluri şi formulări masonice, el fiind de fapt un toast ţinut în cinstea împaratului austriac Iosif al II-lea. Altfel, „Cum vă imaginaţi că lui Horea, iobagul din Albac, i s-ar fi acordat această onoare şi cum i s-ar fi permis să se adreseze împăratului cu un apelativ formal, «Iosifului», daca n-ar fi fost amândoi masoni ?“ .         Toate aceste nume pe care vi le-am prezentat ,la momentul actual ele sunt recunoscute de catre masonerie ca fiind parte a acesteia .  Masoneria Romana se mandreste cu aceste nume celebre !

(vezi partea 2)

Lasă un comentariu

Niciun comentariu până acum.

Comments RSS

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s