Activitatea Masoneriei in Romania -2-

Partea 2.

Comform unor descoperiri in arhivele Iasului ,a doua scrisori din 1858 semnate de un mason englez si medic William Solioms  care locuia in Moldova, sunt dezvaluite manevrele din culisele francmasoneriei post-pasoptiste.  Inca din anii respectivi in cadrul lojilor masonice se luau cel mai importante decizii politice. Romania era trecuta sub pretextul eliberarii de sub dominatia straina,sub o noua dominatie mult mai periculoasa si anume  cea a masoneriei !

Anul 1848 va insemna intrarea sub jugul unui nou stapan a mai multor tari din Europa  ,cand vor izbucni aproape simultan o serie de revolutii , ce sunt cunoscute drept  ,,pasoptiste”  . Printre tarile care vor fi incluse in aceste revolutii sunt si Moldova si Tara Romaneasca aflate pana in acest moment sub controlul Imperiului Otoman .

Revolutia de la 1848 va fi prezentata ca o expresie a eliberarii natiunii de sub dominatie straina cand de fapt a insemnat incheierea unui legamant cu un alt stapan ,prin inscrierea in curentul masonic european .  Anii care au urmat au fost marcati de lupte mai mult sau mai putin expuse publicului intre exponentii diferitelor masonerii europene ce doreau sa detina puterea pe teritoriul romanesc.

In acel moment in Moldova era domnitor printul Mihail Sturdza,dealtfel un propagator al ideilor masonice pasoptiste.Datorita relatiilor sale stranse cu Imperiul Otoman si desigur cu masoneria turca , Sturdza reuseste spre deosebire de celelalte tari europene unde revolutiile s-au manifestat sangeros , sa rezolve problema in Moldova intr-un mod pasnic care a favoriza interesele masonice . In acest mod el reuseste sa ofere un prilej  agentilor masoni pasoptisti din Moldova sa isi salveze viata,refugiindu-se in exil de unde si-au continuat activitatea. Printre acestia se aflau si aceia care au infaptuit Marea Unire ,masoni la randul lor .

Data de 24 ianuarie va intra in istorie ca ziua Unirii . Aceasta zi are o insemnatate deosebita si pentru masoneria actuala fiind cunoscuta si ca ziua Masoneriei romane aleasa intentionat pentru a marca victoria obtinuta in cucerirea teritoriului Romaniei.

Inainte de a ajunge domnitor al Principatelor Unite ,Alexandru Ioan Cuza a fost si conducator al lojei Steaua Dunarii din Galati.  Inca doua dimensiuni ale aceleiasi loji,una in Muntenia la Bucuresti iar alta in Moldova la Iasi . Unirea Principatelor a fost deci precedata de o unire masonica simbolica a acestor trei loje sub o conducere unica,cea a lui Alexandru Ioan Cuza. In 1862 ,Alexandru Ioan Cuza intra in conflict cu masoneria si va deveni persoana non-grata,urmand ca in 1866 va fi inlaturat de la tron in urma unei lovituri de stat . Va fi inlocuit de Carol I de Hohenzollern.

Inca de dinaintea infaptuirii Unirii ,pe teritoriul Romaniei activau o multitudine de loji ce reprezentau interesele diferitelor masonerii europene. Toate aceste loji doreau sa profite de pe urma acestui moment de rascruce pentru a obtine controlul unor zone cu pozitie strategica intre Occident si Orient ,de exemplu teritoriul romanesc.In aceasta cursa, Alexandru Ioan Cuza exponentul lojilor franceze era favoritul numarul unu . Cu o luna inainte de Unire ,in decembrie 1858 , politia afla de existenta unui complot organizat impotriva lui de catre lojile rivale.

Principalul actor in acest complot a fost chiar Grigorie Sturdza,fiul fostului principe al Moldovei, Mihail Sturdza ,care aspira la tronul Moldovei.  El insusi mason, Grigorie Sturza era sustinut atat de lojile engleze ,cat si de lojile rusesti care nu vedeau cu ochi buni influenta tot mai mare pe care o exercita asupra Moldovei masoneria franceza .

Pentru a-l indeparta pe Alexandru Ioan Cuza , Grigore Sturza s-a aliat cu o serie de masoni straini care fusesera infiltrati pe teritoriul Moldovei.Printre acestia , se afla polonezul Wirzbicki, cunoscut drept Murat Bei pe vremea cand lupta in armata otomana. Aflând despre acest complot, politia începe sa îi interogheze pe toti strainii care se aflau în Moldova. Descopera astfel ca au de-a face cu o adevarata retea de agenti ai diferitelor masonerii, care au misiunea de a atrage de partea lor cât mai multi boieri moldoveni. Printre acesti agenti se afla si William Solioms, un mason englez, care se afla în Moldova sub pretextul practicarii medicinei si avea strânse relatii cu polonezii. Scrisorile sale catre polonezul Tokarski, si el anchetat cu prilejul descoperii complotului, au fost pastrate în Arhivele Iasiului si dezvaluie câteva din actiunile subterane ale masoneriei din acea perioada.

În prima sa scrisoare, Solioms vorbeşte despre faptul că se află în Moldova pentru a „face bine Marelui Monarh”, o formă codată de a spune că a venit să racoleze noi membrii pentru masonerie.

Prima scrisoare a lui William Solioms către Tokarski, 4 decembrie 1858

,,Domnule Tokarski

Din scrisoarea dumitale m-am încredinţat că eşti sănătos, lucru de care m-am bucurat foarte. Te înştiinţez că Grigorie Sturdza va fi ales Domn, prin urmare fi sigur că vei avea şi dumneata o bucată de pâine, pentru că, precum ştii, ei protejează pe Leşi (polonezi). Wierzbicki e foarte ocupat şi în puţin timp îţi va scrie. După cum l-am cunoscut, am o bună impresie despre el şi gândesc că nu va uita să-ţi facă bine.

Wierzbicki este prieten cu Grigorie şi în puţină vreme el va avea mare somă (va ajunge un om important) şi sigur că va ajuta. Eu aştept aici până la Anul Nou şi de va vrea Dumnezeu să izbutească planurile mele, atunci te voi sluji şi făgăduiesc că îmi voi ţine cuvântul. Îţi voi scrie mai mult când voi avea informaţii sigure despre ceea ce poate îmbunătăţi soarta noastră şi voi şti ceva clar despre ceea ce se va face în scurtă vreme cu Wierzbicki, pe care putem conta. Cu ajutorul prinţului el are de-a face cu boierimea, aceasta poţi înţelege, de aceea am încă bună nădejde.

Voi aştepta încă puţin, şi, dacă până la Anul Nou nu va fi nimic, fie voia lui Dumnezeu, nu vreau să mă pierd (să mor) aici, şi atunci îţi voi cere ajutorul spre a dobândi actele pentru plecarea mea din ţara aceasta neplăcută mie, în care am venit doar ca să fac bine Marelui Monarc. Pentru aceasta voi opri pe femeia mea şi pe copii să nu mai spună în veci adevărul, mai ales unor oameni care merită a fi spânzuraţi de o creangă, căci pentru aceasta m-am pierdut pentru totodeauna, ruinându-mi sănătatea şi tot ce-mi ajungea să trăiesc în linişte în ţara aceasta. Dar voi aştepta şi voi mai vedea. Te îmbrăţişez.

Wiliams Solioms,,

Scrisoarea de mai sus este cu siguranţă codată, pentru că din interogatoriile poliţiei a reieşit că Solioms nu era căsătorit, nu avea copii şi nici medic nu era în realitate. Dintr-o scrisoare ulterioară aflăm că demersurile englezului de a atrage în masonerie pe boierii vremii nu prea au avut sorţi de izbândă. Solioms se teme pentru viaţa sa şi este gata să fugă din Moldova, chiar de ar fi să plece pe jos. Ea arată de asemenea şi faptul că în cercurile masonice se ştia din decembrie 1858 că  Grigorie Sturdza, urmaşul de drept la tronul Moldovei, nu va obţine puterea.

A doua scrisoare a lui William Solioms către Tokarski, 11 Decembrie 1858.

,,Iubite Domnule Tokarski,

Nu i-am vizitat de mult nici măcar pe aceia care merită prietenia mea. Dar ce este de făcut, scumpul meu domn? Dumnezeu îmi este martor că am fost foarte bolnav. De vreo câteva zile mă aflu mai bine şi cunoscându-te drept un adevărat prieten, îţi scriu câteva cuvinte. Închipuie-ţi că până acum nu mi-am sfârşit interesele, afară decât că domnul ministru mi-a trimis 100 de  galbeni, pe care nici nu i-am văzut, pentru că consulul mi-a plătit datoriile la Iliii Armanu, şi trebuie încă să aştept şi să sufăr. Dar nu vreau să mor în Moldova, ci să fug din ţara aceasta şi pe jos de ar fi, fiindcă văd că aristocraţii de aici erau să mă piardă şi, vreau să-mi scap viaţa. Te întreb, ai bunătatea, putea-voi căpăta acel lucru ce ţi-am cerut? Când îl voi putea avea, ca să mă pot duce de aici? Îl voi sluji  pe acel domn ce-mi va da actul trebuitor pentru plecarea mea, şi după ce voi primi hotărârea d-tale, voi putea veni la Botoşani pentru vreo câteva zile spre a sfârşi treaba aceasta.

Sunt al domniei tale,
Williams Solioms

P.S. Avem multe noutăţi. Îţi voi spune numai aceasta că Grigorie Sturdza n-are să fie Domn şi până la Anul Nou se va sfârşi tot.

Murad-Bei au venit şi el la Iaşi, şi Dumnezeu ştie cum îi merg treburile; el şade la Binder. Pe urmă îţi voi scrie mai mult şi acuma îţi trimit adresa me. D-sale… (sic) în casa bisericii catolice, la profesorul de dans Corvin. Te rog să-mi răspunzi.        ,,

Motivul principal pentru care demersurile masonului englez Solioms nu au avut sorţi de izbândă nu era nici pe departe faptul că „noblesa” moldoveană nu vroia să intre în masonerie, ci tocmai faptul că aceasta făcea deja parte dintr-o altă masonerie. Toate personajele cheie ale vremii: Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, boierii Manolache Costache Epureanu, Costache Negri, etc. erau masoni, dar slujeau interesele Franţei, în timp ce trâmbiţau că luptă pentru interesele naţionale. Scrisorile lui Solioms dezvăluie un crunt adevăr: jocurile politice s-au făcut mereu în culisele lojilor masonice, iar România a fost şi atunci, ca şi acum, teatrul unor lupte pentru putere între diferitele obedienţe masonice.

va urma                                                            ( vezi prima parte )

Lasă un comentariu

Niciun comentariu până acum.

Comments RSS

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s