Planul de relansare economica va prelungi si adanci criza financiara

Guido Hülsmann, profesor de economie la Universitatea din Anvers arată că soluţiile găsite de guverne pentru a depăşi criza financiară nu sunt eficiente.
„Guvernele occidentale şi-au construit politici de relansare care constau de fapt în a creşte cheltuielile Statului, ceea ce duce automat la o creştere a datoriei publice. Este oare corectă această viziune ?

Conform economiştilor austrieci, criza a apărut din cauza unor politici monetare numite „de stabilizare”. De fapt, agenţii de pe pieţele financiare, prea siguri de susţinerea băncilor centrale, şi-au diminuat fondurile proprii din trezorerie, fragilizând astfel industria financiară. Politica de dobânzi scăzute, practicată de multă vreme de băncile centrale, a dat naştere unor investiţii care nu erau acoperite şi nu puteau fi susţinute.

Astăzi, erorile de investiţii cumulate se manifestă printr-o criză de insolvabilitate la scară mondială. Această insolvabilitate generalizată nu este însă o problemă psihologică, aşa cum se spune, o pierdere a încrederii, şi nu poate fi deci rezolvată prin restabilirea încrederii prin infuzie de bani din partea statelor. Ea indică de fapt o penurie globală de capital real, care ameninţă să sece producţia şi să sărăcească societatea.

Politicile actuale de relansare sunt destinate din start eşecului. Mai rău, ele riscă să prelungească şi să agraveze criza, pentru că se străduiesc să menţină industriile actuale, când de fapt ar trebui pur şi simplu să le transforme profund. Pe termen scurt, cheltuielile Statului pot fi bune pentru anumite ramuri ale industriei, dar ele sunt făcute luând din banii pentru alte ramuri. Pe termen mediu şi lung, ele vor sărăci întreaga societate.

Şi atunci care sunt alternativele? Dacă la originea crizei se află intervenţionismul, este de bun simţ să căutăm soluţia în sensul complementar, luând gestiunea crizei din mâinile guvernelor şi băncilor centrale, pentru a o încredinţa cetăţenilor şi antreprenorilor, adică celor care fac economii. (Şi din banii cărora Statul face infuzii de capital în companiile falimentare n.r.)

Consecinţa pe termen scurt a acestei terapii de şoc va fi o prăbuşire a pieţelor financiare şi falimentul acelor companii care oricum sunt „pe moarte” şi trebuie susţinute artificial printr-o şi mai mare îndatorare. Evident că ne vom confrunta timp de 2-3 ani cu şomajul, cu scăderea masivă a veniturilor populaţiei, dar după această furtună va exista o creştere naturală şi sănătoasă, pentru că sistemul a fost curăţat.”

Lasă un comentariu

Niciun comentariu până acum.

Comments RSS

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s