A Trei-a profeţie de la Fatima

În 1917 la Fatima, 70.000 de oameni au văzut Soarele „dansând” şi apoi căzând pe Pământ. Să fie oare această viziune o prevestire a unor violente erupţii solare cauzatoare de ejecţii de masã coronalã (CME – coronal mass ejection). De ce ascunde Vaticanul de mai mult de 50 de ani conţinutul celui de-al treilea mesaj transmis de către Fecioara Maria celor 3 copii?

Cel de-al treilea secret revelat de Fecioara Maria la Fatima dezvăluit

În 1917 la Fatima, în Portugalia s-a produs cel mai mare fenomen supranatural care s-a declanşat în ultimele sute de ani pe această planetă. El a fost observat de zeci de mii de oameni, mărturiile legate de acesta fiind atât de numeroase şi de similare încât contestarea producerii lui ar fi dincolo de cel mai elementar bun simţ. Acest fenomen supranatural anticipează un cumplit eveniment catastrofal care este foarte posibil să se producă pe planeta Pământ, dacă fiinţele umane nu vor ieşi din starea de răutate, larvaritate, perversitate şi îndepărtare de DUMNEZEU în care se complac. Cel de-al treilea secret ce a fost dezvălui de către Fecioara Maria la Fatima are o importanţă uriaşă pentru umanitate şi poate fi considerat (pe bună dreptate) ca fiind una dintre cele mai zguduitoare profeţii ce ne permit să intuim ce s-ar putea produce pe această planetă, fie în fatidicul an 2012, fie ulterior, în viitorul apropiat.

La ora actuală există o mulţime de semne care arată cu claritate că, pe an ce trece, balanţa se înclină şi mai mult în direcţia răului. Fecioara Maria a urmărit cu o impresionantă consecvenţă să ne arate că în viitorul apropiat ne vom confrunta, din nefericire şi cu siguranţă, cu anumite evenimente înspăimântătoare, catastrofale care vor fi inevitabile şi care vor antrena nu numai umanitatea, ci şi planeta Pământ pe un făgaş al distrugerii şi al durerii, care ne aşteaptă ca o consecinţă inevitabilă a relelor şi greşelilor grave ce au fost săvârşite aici pe Pământ de cei răi şi nesăbuiţi.

Analizând cu atenţie profeţia înspăimântătoare (cunoscută sub numele de Cel de-al treilea secret de la Fatima) a Fecioarei Maria şi privind retrospectiv fenomenul supranatural care a avut loc la Fatima în 1917, ne putem da seama în mod intuitiv că tot ceea ce s-a petrecut acolo anticipează o cumplită eventualitate şi, totodată, ne putem da seama că depinde de noi ca această profeţie zguduitoare să nu se împlinească niciodată. Acest lucru este de altminteri întotdeauna motivul pentru care DUMNEZEU ne trimite, prin intermediul profeţilor aceste avertismente cutremurătoare, pentru a realiza înainte de a fi prea târziu prăpastia spre care ne îndreptăm dacă vom continua să ne îndepărtăm de valorile divine şi să ne modificăm fundamental atitudinea, pentru că cei înţelepţi ştiu întotdeauna că DUMNEZEU doreşte îndreptarea păcătoşilor şi nu distrugerea lor.

Primele apariţii ale Fecioarei Maria la Fatima
În primăvara lui 1916, în locul numit La Loca du Cabeco, din Portugalia, Arhanghelul Mihail s-a arătat în faţa a trei copii care erau cu oile la păscut: Lucia de Santos, în vârstă de 10 ani şi cei doi veri ai săi, Jacinta, de 7 ani şi Francisco, de 10 ani, toţi trei provenind dintr-o familie de ţărani sărmani şi analfabeţi. Conform spuselor lor, acest „înger al păcii” avea ca misiune să îi pregătească pentru venirea Fecioarei Maria.
Anul următor a marcat începutul unei lungi serii de viziuni dumnezeieşti, care s-a întins de pe 13 mai până pe 13 octombrie. Duminică, 13 mai 1917, de sărbătoarea Înălţării, în timp ce aceşti trei copii erau cu oile la păscut aproape de satul Fatima, situat în dioceza Leiria, privirile le-au fost atrase de strălucirea intensă care lumina cerul. În faţa unui arbore se afla o „frumoasă Doamnă”, înveşmântată într-o capă de un alb strălucitor şi ţinând mătăniile pentru rugăciune în mână. „Nu vă temeţi”, le-a spus ea, „sunt coborâtă din Ceruri […]. Am venit la voi ca să vă spun să veniţi aici şase luni la rând, în zilele de 13, la această oră. Mai târziu vă voi spune cine sunt şi ce doresc”. Şi a adăugat: „Rugaţi-vă în fiecare zi pentru pacea lumii şi pentru sfârşitul războiului”.
După o lună, în ziua a treisprezecea, la ora stabilită, copiii au venit în acelaşi loc, însoţiţi, de data aceasta, de aproximativ o sută de ţărani. Către prânz, un mic nor luminos a coborât din cer şi a plutit la o înălţime de câţiva metri. Dintre cei prezenţi, doar copiii au putut s-o vadă pe Doamnă. Aceasta s-a adresat fetiţei cu numele Lucia: „Îi voi lua în curând la cer pe Jacinta şi pe Francisco, însă tu vei mai rămâne o vreme aici. Iisus vrea să Îl serveşti, pentru ca oamenii să mă cunoască şi să mă iubească”. Profeţia s-a îndeplinit, căci Francisco a murit la vârsta de zece ani, pe 4 aprilie 1919, iar Jacinta, pe 20 februarie 1920, la vârsta de nouă ani; Lucia a trăit aproape o sută de ani, fiind cea care a făcut cunoscute ulterior profeţiile Fecioarei.

Profeţiile de la Fatima
Pe 13 iulie 1917, mii de oameni s-au prezentat împreună cu cei trei copiii la locul stabilit. Lucia i-a cerut Doamnei să facă un miracol, astfel încât toată lumea să creadă, iar aceasta a spus că „în octombrie, va spune cine este şi ce doreşte şi va face un miracol pentru ca toţi să creadă”. Cu ocazia celei de-a treia apariţii, Fecioara Maria le-a făcut cunoscute trei profeţii. Două dintre acestea au fost divulgate integral abia în 1942, cel de-al treilea trebuind să fie făcut cunoscut, conform voinţei Sfintei Fecioare, abia în anul 1960.
Lucia scrie în august 1941 textul revelaţiilor cunoscute ca primele două secrete de la Fatima: „Stăpâna noastră, Fecioara Maria, ne-a arătat o imensă mare de foc, care părea că se află sub pământ, unde, cuprinşi de acest foc, se puteau vedea demonii şi sufletele chinuite, având aparenţa unui jar translucid, negru sau mai închis la culoare şi care avea forme umane. Sufletele erau vânturate prin acest incendiu, ridicate chiar de flăcările care ieşeau din ele însele, iscând nori de fum. Ele cădeau apoi din nou, în toate părţile, precum zboară şi cad scânteile în incendiile foarte puternice, părând lipsite de greutate şi de echilibru, scoţând urlete şi gemete de durere şi de disperare înspăimântătoare şi terifiante. Demonii se distingeau prin formele lor oribile şi dezgustătoare de fiare nemaivăzute şi înspăimântătoare, negre şi translucide.
Această viziune nu a durat decât o clipă, graţie bunei noastre Mame din Cer, care ne-a prevenit înainte, promiţându-ne totodată că ne va duce cu ea în Cer. Altfel, cred că am fi murit de frică şi de groază. Apoi, am ridicat ochii spre Fecioara Maria, care ne-a spus cu bunătate şi tristeţe: «Aţi văzut infernul în care merg sufletele sărmanilor păcătoşi. Pentru a-i scăpa de toate acestea, DUMNEZEU a stabilit în această lume o modalitate de salvare ce implică dăruirea lor totală şi necondiţionată către INIMA SA ABSOLUTĂ ŞI IMACULATĂ. Dacă se va face ce o să vă spun, multe suflete vor fi mântuite şi vom trăi în pace. Războiul se va sfârşi. Dar dacă oamenii nu vor înceta să-l mânieze pe DUMNEZEU, în timpul pontificatului Papei Pius XI va începe un alt război, şi mai cumplit.
Când veţi vedea că noaptea este iluminată de o lumină misterioasă şi necunoscută, să ştiţi că acesta este marele semn pe care DUMNEZEU vi-l dă, anunţând prin aceasta că El va pedepsi pentru crimele ei lumea, prin război, prin foamete şi prin persecutarea Bisericii şi a Sfântului Părinte.
Pentru a împiedica acest război, cer ca Rusia să fie consacrată INIMII ABSOLUTE ŞI IMACULATE A LUI DUMNEZEU şi să fie realizat un act reparatoriu constând din participarea la împărtăşaniile primelor sâmbete pentru a i se ierta păcatele. Dacă mi se îndeplineşte cererea, atunci Rusia se va reconverti şi va fi pace; dacă nu, Rusia îşi va răspândi greşelile în întreaga lume, provocând războaie şi aducând persecuţii Bisericii.
Cei buni vor fi martirizaţi, Sfântul Părinte va suferi mult, iar unele popoare vor fi nimicite. În cele din urmă, INIMA ABSOLUTĂ ŞI IMACULATĂ A LUI DUMNEZEU va triumfa. Sfântul Părinte îmi va consacra Rusia spre ocrotire, aceasta se va converti, iar lumii i se va acorda o vreme de pace.»”

Primele două profeţii s-au împlinit
Aşadar, cele două secrete se refereau la sfârşitul Primului Război Mondial, respectiv izbucnirea celui de-al Doilea. Profeţiile s-au adeverit întocmai:
1) primul Război Mondial s-a terminat la scurt timp după aceea, în 1918, deşi la momentul respectiv se derula debarcarea aliaţilor, Europa fiind atunci în plin război;
2) sub pontificatul lui Pius al XI-lea, a avut loc al Doilea Război Mondial, care a fost încă şi mai sângeros. Începutul celui de-al Doilea Război Mondial a fost marcat de apariţia pe cer a unei lumini neobişnuite, în noaptea de 24 spre 25 ianuarie 1938, o lumină roşie, stranie a apărut pe cer, care s-a văzut în întreaga Europă, în Canada, Africa şi chiar în Asia, terorizând unele popoare şi încântând pe altele. Astronomii au fost surprinşi şi au stabilit că „fenomenul” s-a produs la o înălţime de 700 km şi pe o lungime de 500.000 km. New York Times, în ediţia din 26 ianuarie 1938, preciza: „Aurora boreală, care este rar văzută în Europa de est sau de vest, a declanşat spaimă noaptea trecută în Portugalia şi Austria; în timp ce mii de englezi alergau minunându-se pe străzi, lumina roşie dădea impresia că Londra este în flăcări. Au fost chemaţi pompierii din Windsor. Aceste lumini au fost văzute în Italia, Spania şi până la Gilbraltar”;
3) Rusia şi-a propagat ideile greşite, provocând războaie şi persecutând Biserica, martirizând oameni şi distrugând popoare. Copiii nici măcar nu ştiau, la vârsta lor, despre ce este vorba; ei credeau că Rusia este o vrăjitoare rea. Responsabilitatea le revenea însă oamenilor mari, mai ales clericilor şi în mod direct Papei, care ar fi trebuit să urmeze îndemnul Fecioarei Maria, lucru care însă nu s-a petrecut nici până azi. Conform spuselor maicii Lucia, doar Papa Pius al XII-lea ,,a consacrat Rusia în data de 31 octombrie 1942, însă nu a făcut-o în acord cu toţi episcopii din lume” („Mărturia maicii Lucia”, Éditions Chalet, 1998).
4) pacea a revenit în lume.

Miracolul din 13 octombrie 1917
Pe data de 13 octombrie 1917, la şase luni de la prima apariţie, aproximativ 70.000 de oameni au înfruntat mlaştinile pentru a ajunge pe dealul Cova di Iria, unde aveau loc apariţiile, pe o ploaie torenţială. În jurul orei 10 dimineaţa, participanţii au remarcat o coloană de fum ridicându-se deasupra capetelor celor trei copii şi dispărând. Fenomenul s-a petrecut de trei ori. Lucia le-a cerut credincioşilor să îşi închidă umbrelele pentru a se putea ruga şi să fie cât mai atenţi la apariţia Fecioarei. Aceasta apăru şi i se prezentă copilei ca fiind Sfânta Maică a Rozariului, cerându-i totodată să construiască o capelă în numele Său. Mai adăugă: „Continuaţi să vă rugaţi şi să mă chemaţi în fiecare zi. Dacă poporul se căieşte, războiul se va termina. Să nu Îl supărăm şi mai tare pe Domnul nostru!”. Apoi îi spuse Luciei să „vindece mai mulţi bolnavi şi să convertească păcătoşii”. După aceea s-a ridicat la ceruri, iar ploaia a încetat. În acel moment, Lucia le-a spus oamenilor să privească Soarele. Acesta a fost văzut ca un astru strălucitor de culoarea argintului mat, putând fi privit fără senzaţia de orbire. În momentul în care astrul a început să se învârtă, producând o jerbă multicoloră, cei prezenţi, înspăimântaţi, au crezut că Soarele se va prăvăli peste ei. Acesta se mişca tot mai vertiginos, schimbându-şi brusc direcţia, precum o roată de foc şi a coborât aproape de pământ de trei ori la rând în decursul unui sfert de oră, schimbându-şi culorile de fiecare dată.
Acest miracol s-a produs de trei ori, de fiecare dată cu o mişcare de rotaţie şi mai rapidă. Lumina a devenit din ce în ce mai strălucitoare şi mai colorată. Cei prezenţi au spus că au văzut raze galbene, verzi, albastre, roşii… Spectacolul a durat mai puţin de un sfert de oră, dar, în tot acest timp, care le-a părut multora dintre cei prezenţi o eternitate, mulţimea a avut impresia foarte vie că Soarele se va desprinde de pe cer şi se va prăvăli peste oameni. Unii au îngenuncheat pentru a se ruga, alţii au strigat înspăimântaţi. Pierre Jovanovic semnalează un element interesant: leoarcă de apă după ploaia torenţială de dimineaţă, hainele oamenilor s-au uscat instantaneu în acele momente. Entuziasmul a fost apoi indescriptibil.
Aerul a devenit violet şi apoi galben. Mulţimea ţipa de spaimă, iar în câteva momente, totul a revenit la normal. Fecioara a reapărut, de data aceasta însoţită de Sfântul Iosif, de pruncul Iisus, binecuvântând lumea şi făcând cu mâna gestul crucii.

Zeci de mii de mărturii incontestabile
Acest Soare căzător a fost văzut pe o rază de 50-60 de kilometri în jurul Fatimei. Cum se explică această anomalie solară complet suprarealistă, din moment ce Soarele s-a aflat în tot acest timp la locul său, pe cer, pe toată durata evenimentului?
Putem afla unele răspunsuri din captivanta carte a lui Pierre Jovanovic, „Maica Domnului a Apocalipsei sau al treilea secret de la Fatima“, apărută la editura Le jardin des Livres. După ce a realizat, în stilul său caracteristic, o anchetă foarte minuţioasă, s-a convertit la cultul Fecioarei Maria. În opinia lui Jovanovic, ipostaza Fecioarei care a făcut miracolul de la Fatima, pe 13 octombrie 1917, ar fi trebuit să fie numită „Fecioara Apocalipsei”, întrucât toţi cei prezenţi au crezut că trăiesc „sfârşitul lumii”.
Zeci de mii de persoane au depus mărturie că au asistat la producerea efectivă a fenomenului, respingând orice posibilitate de fraudă, de trucaj, de înşelătorie, de anomalie climaterică, fără ca totuşi să poată să explice într-un mod logic ceea ce s-a petrecut. Cei prezenţi au spus că nu este vorba despre un fenomen astronomic cunoscut. Niciun observator astronomic nu a consemnat ceva neobişnuit în acea zi. După producerea acestui eveniment miraculos, reacţiile au fost diverse. Mulţi sceptici s-au convertit instantaneu.
Chiar dacă am pune sub semnul îndoielii mărturiile acestor trei copii, considerându-i influenţabili, simpli şi lipsiţi de educaţie, nu putem considera, în schimb, că cele 70.000 de persoane, credincioase sau nu, care au fost prezente pe 13 octombrie 1917 la acel „dans” al Soarelui, erau toate mincinoase sau nebune.
Iată ce a consemnat Avelino de Almeida, trimisul special al revistei O Seculo, în articolul său: „Sub ochii mulţimii uluite […] Soarele a început să tremure, apoi să facă mişcări în afara oricărei legi cosmice. După spusele oamenilor, Soarele a «dansat» pur şi simplu.” Un alt martor ocular povesteşte că oamenii au fost atât de impresionaţi, încât au îngenuncheat instinctiv pe pământul umed.
„Dintr-odată, ploaia s-a oprit şi norii opaci de dimineaţă s-au risipit. Soarele a apărut la zenit ca un disc de argint. Dintr-o dată, a început să se învârtă ca o roată de foc, proiectând în toate direcţiile jerbe de lumină a căror culoare s-a schimbat de mai multe ori. Raze galbene, roşii, verzi, albastre etc. colorau norii, copacii, dealurile dând un aspect straniu peisajului şi acestei naturi, transformate în acest mod nemaivăzut de către Creatorul său. După câteva minute, astrul s-a oprit, radiind o lumină ce nu deranja ochii; apoi şi-a reluat dansul acesta stupefiant.
Acest fenomen s-a repetat de trei ori, şi de fiecare dată cu o mişcare şi mai rapidă, cu o lumină şi mai puternică şi mai colorată. Şi în cele 12 minute cât a durat acest spectacol impresionant, mulţimea a rămas în suspans, urmărind cu gura căscată acest fenomen dramatic şi captivant, care s-a putut vedea pe o rază de 60 km. Apoi spectatorii au avut impresia că Soarele s-a desprins de pe firmament şi s-a prăvălit asupra lor.
Un strigăt puternic a izbucnit, în acelaşi timp, din toate piepturile. Unele persoane au îngenuncheat, altele au ţipat, altele au început să se roage cu voce tare… totuşi, Soarele şi-a încetat prăbuşirea şi s-a întors încet la locul său. Nu mai erau nori, cerul era limpede, de un albastru azuriu. Întreaga mulţime s-a ridicat şi a rostit Crezul. Hainele oamenilor, complet udate de ploaie cu o doar o clipă înainte, s-au uscat instantaneu. Starea de entuziasm a oamenilor a fost apoi de nedescris.” („Stigmatizaţi şi viziuni divine”, Sanchez Ventura y Pascal, NEL, Paris, 1970)

Cel mai mare miracol creştin al tuturor timpurilor
Citind sute şi sute de mărturii adunate atunci, devine evident faptul că în acea zi s-a petrecut ceva absolut extraordinar, unic, supranatural, care depăşeşte orice explicaţie ştiinţifică, fie ea de domeniul opticii, gravitaţiei, al cosmologiei, sau meteorologiei. Clasica lumină a zilei, care a trecut de la albastru la roz şi de la galben la verde este deja inexplicabilă în sine, fără a mai vorbi de Soarele care a dat tuturor impresia că va cădea pe Pământ. Şi ceea ce mulţi uită să mai spună (dintr-o lipsă evidentă de corectitudine) este că hainele ude ale celor 70.000 oameni au fost uscate într-o fracţiune de secundă!
Joaquim Lourenco era copil când a văzut Soarele prăvălindu-se asupra lui. Aspect foarte semnificativ, căci el nici nu se afla la Fatima, ci la Alburtiel, un târg îndepărtat, ca şi tânărul Abano Barros, care se afla la 13 km de Fatima (!!!) în sătucul Minde:
Lourenco: „Dintr-odată, prăvălindu-se ca un bulgăre de zăpadă, Soarele a părut că se prăbuşeşte peste noi, învârtindu-se şi coborând în zig-zag, ameninţând Pământul. Înspăimântat, am început să alerg şi să mă ascund în mulţimea care plângea şi aştepta sfârşitul lumii în orice clipă.”

Barros: „Păzeam oile, când deodată, dinspre Fatima, am văzut Soarele căzând de pe cer. Am crezut că este sfârşitul lumii.” Toate mărturiile insistă mai ales pe starea oamenilor înspăimântaţi, care plângeau, strigau şi se văicăreau „murim, o să murim”, înainte de a îngenunchea pentru a-şi spune rugăciunea de pe urmă, convinşi fiind că trăiesc momentul fatal „în timp ce Soarele se prăbuşea drept peste noi.”

Dar de ce ar fi ales Fecioara să le arate tuturor această cădere, această mişcare ameninţătoare a Soarelui? Răspunsul se află sub ochii noştri, dar nu ne place deloc: „mulţimea plângea şi se aştepta să vină «sfârşitul lumii».”
Soarele „căzător” a fost văzut de la o distanţă de 50 până la 60 km în jurul Fatimei. A fost cel mai mare miracol creştin al tuturor timpurilor. Potrivnicii supranaturalului nu pot să mai invoce obişnuitul clişeu al „halucinaţiei colective”, de care, de altfel, se servesc sistematic ori de câte ori li se oferă prilejul… dar cum se poate explica această anomalie solară „suprarealistă”? Este evident că Soarele nu s-a mişcat, altfel, întreaga planetă şi-ar fi dat seama. Nu s-a semnalat niciun fenomen de natură cosmică (aureola boreală etc.).
De remarcat că un fenomen identic a fost observat de către Papa Pius al XII-lea, care a declarat că, pe 30 octombrie 1950, în timp ce se plimba prin grădinile Vaticanului, a văzut cu proprii săi ochi cum „Soarele, care era destul de sus pe cer, i-a apărut ca un glob opac, galben, înconjurat de un halou luminos […]. Acesta se rotea încet, deplasându-se de la stânga la dreapta şi invers”. Acelaşi fenomen s-a produs şi a doua şi a treia zi, când Papa a oficiat slujba cu ocazia Adormirii Maicii Domnului. Papa a mai adăugat că: „De atunci, am încercat de mai multe ori şi în alte zile, la aceeaşi oră, să privesc Soarele şi să văd dacă fenomenul respectiv se mai repetă. Dar în zadar, Soarele strălucea atât de tare, încât nu putea fi privit”.

Al treilea secret de la Fatima
Fecioara i-a făcut cunoscute Luciei şi alte evenimente ce aveau să se petreacă, dar interzicându-i să le dezvăluie înainte de 1960. Aceste profeţii făcute sub pecetea secretului sunt ceea ce mai târziu a fost numit „Al treilea secret de la Fatima”. Conţinutul lor a rămas departe de ochii publicului timp de 83 de ani, continuând să fie ţinut ascuns de către Vatican din motive „strategice”. De altfel, papalitatea a făcut eforturi susţinute timp de 40 de ani, pentru a preveni orice posibilitate a publicului de a ajunge la informaţiile scrise de maica Lucia, de la sechestrarea ei în incinta mânăstirii carmelite din Coimbra, Portugalia, unde şi-a petrecut ultima perioadă a vieţii, la suspecta sigilare a chiliei sale imediat după moartea acesteia. Papa Ioan al XXIII-lea a refuzat să o întâlnească. Papa Paul al VI-lea a fost la Fatima, a văzut-o, dar a refuzat să îi acorde o audienţă, umilind-o în public cu formula: „du-te la episcopul tău!” Papa Ioan Paul I s-a întâlnit cu ea de mai multe ori.
Din păcate, instituţia papală a făcut ca cel de-al treilea secret să rămână secret cu orice preţ. Profeţiile teribile, se pare, la adresa viitorului bisericii catolice au făcut ca Vaticanul, în loc să catalizeze prevenirea nenorocirilor, prin dezvăluirea conţinutului profeţiei, să aibă un rol nefast, făcând acest lucru mult mai dificil de realizat, paradoxal, tocmai din dorinţa de a proteja, în viziunea lor, omenirea. Se ştie că Biserica, întotdeauna foarte rezervată atunci când se pune problema să recunoască oficial autenticitatea unui miracol, a lăsat această chestiune în grija teologului spaniol J. M. Alonso. Acesta a decedat pe 12 decembrie 1981, fără să fi făcut cunoscut rezultatul lungii, minuţioasei şi secretei sale analize. Ce interes ar avea Biserica să nu facă publice concluziile propriei cercetări?
Astăzi, se crede că cea de-a treia profeţie prezicea persecutarea Papei şi distrugerea Bisericii catolice, însă, aşa cum vom vedea, Pierre Jovanovic a dus şi mai departe investigaţia, revelându ne nişte informaţii care ne ar putea face părul măciucă! Pe 15 octombrie 1963, un ziar din Stuttgart, Neues Europa, publică ceea ce ei considerau a fi adevăratul text al profeţiei: „Şi pentru Biserică va veni vremea celei mai grele încercări. Cardinalii nu se vor mai înţelege cu cardinalii, iar episcopii nu se vor mai înţelege cu episcopii. Satan se va plimba printre ei şi schimbări importante se vor produce la Roma. Ceea ce este putred va cădea şi va dispărea pe veci. Biserica se va întuneca, iar lumea va tremura de spaimă. Aceste vremuri vor veni atunci când niciun rege, împărat, cardinal sau episcop nu va şti, şi cu toate acestea vremea va veni, căci va aduce pedeapsa, împlinindu-se astfel Voia Tatălui meu“. Acestea fiind spuse, înţelegem mai bine pioasa tăcere a Vaticanului, în ciuda dorinţei Fecioarei Maria ca această profeţie să fie făcută publică după 1960.
Papa Ioan Paul al II-lea a manifestat la început o mare devoţiune faţă de Fatima şi faţă de Fecioara Maria în ipostaza Sa de Maica Domnului de la Fatima. Astfel, el a propovăduit mesajul ei, care era „pocăiţi-vă pentru păcatele voastre şi întoarceţi-vă la DUMNEZEU”, însă, în cele din urmă el nu şi-a menţinut atitudinea, sub pretextul că mesajul secretului este foarte apocaliptic.
Acest lucru este într-un straniu dezacord cu dorinţa divină a Fecioarei Maria exprimată clar prin intermediul vizionarei. Pentru a aduce la cunoştinţa credincioşilor această profeţie, ea s-a manifestat în alte apariţii şi altor femei vizionare.

Alte apariţii ale Fecioarei Maria
Faimoasa stigmatizată italiană Teresa Musco scrie în jurnalul său intim pe 3 ianuarie 1958, la vârsta de 8 ani, descriind o viziune a Fecioarei Maria: „Vreau să îţi spun că lumea este pervertită. Am apărut în Portugalia, unde am lăsat anumite mesaje, însă nimeni nu m-a ascultat. Am apărut la Lourdes, la La Salette, însă foarte puţine inimi s-au trezit din împietrirea lor […].
Acum îţi voi vorbi despre cel de-al treilea secret pe care i l-am transmis Luciei, la Fatima […].
Lumea se îndreaptă către un mare dezastru […]. Focul şi pucioasa vor cuprinde lumea. Apa oceanelor va deveni foc şi aburi. Valuri înspumate se vor ridica, vor cuprinde Europa şi totul se va transforma într-o lavă de foc.
Milioane de oameni şi de copii vor pieri în acest foc, iar cei puţini care vor scăpa vor invidia soarta celor morţi, căci în orice direcţie vor privi, nu vor vedea decât sânge, morţi şi ruine, peste tot în lume.”
În Japonia, la data de 13 octombrie 1973, Fecioara îi spune Maicii Agnes: „dacă oamenii nu se căiesc şi nu se îndreaptă, Tatăl Ceresc va da o pedeapsă teribilă întregii umanităţi. Va fi o pedeapsă mai grea decât Potopul, o pedeapsă aşa cum nu a mai fost niciodată: un foc va coborî din ceruri şi va ucide o mare parte din omenire, atât pe cei buni, cât şi pe cei răi, şi nu îi va scuti nici pe preoţi, nici pe credincioşi. Supravieţuitorii vor fi atât de dezolaţi, încât îi vor invidia pe cei morţi. Singurele arme care vor mai exista atunci vor fi mătăniile pentru rugăciune şi semnul lăsat de Fiul meu. Faceţi-vă rugăciunile în fiecare zi. Diavolul se va infiltra chiar şi în Biserică, producând discordie, astfel că vom vedea cardinali ridicându-se împotriva cardinalilor şi episcopi ridicându-se împotriva altor episcopi. Preoţii care mă vor sluji plini de iubire vor fi dispreţuiţi şi atacaţi de ceilalţi; bisericile şi altarele vor fi jefuite şi Biserica va fi plină de cei care acceptă compromisurile, iar diavolul va împinge pe mulţi preoţi şi multe suflete consacrate lui DUMNEZEU să nu Îl mai slujească pe Domnul. Diavolul se va înverşuna mai ales împotriva acestor suflete consacrate [prin jurământ monastic] lui DUMNEZEU. Perspectiva pierderii atâtor suflete este cauza tristeţii mele. Dacă păcatele vor creşte în număr şi în gravitate, nu va mai fi iertare pentru ei.”
În Spania, Fecioara Maria afirmase: „La un moment dat, niciun motor şi nicio maşină nu va mai funcţiona. Un val teribil de căldură va lovi Pământul şi oamenii vor începe să sufere de sete. Ei vor căuta disperaţi apă, dar ea se va evapora din cauza căldurii.“

Chiar Papa Ioan Paul al II-lea a dat unele detalii referitoare la conţinutul celui de-al treilea secret, în Germania, în noiembrie 1980, într-un interviu publicat în revista Stimme des Glaubens:
„Întrebare: Cel de-al treilea secret de la Fatima ar fi trebuit să fie dezvăluit în 1960?
Ioan Paul al II-lea: Dată fiind importanţa conţinutului său, predecesorii mei au luat în mod diplomatic decizia de a amâna publicarea secretului pentru a nu încuraja forţele comuniste să facă anumite mişcări. Pe de altă parte, ceea ce urmează să vă spun ar trebui să fie de ajuns pentru toţi creştinii: dacă există un mesaj în care este scris că oceanele vor inunda suprafeţe întregi de uscat şi că, la un moment dat, milioane de oameni vor muri, este de la sine înţeles că nu este de dorit să se publice un astfel de text”.
Dincolo de orice fel de convingeri, lucrurile neobişnuite care s-au petrecut în Portugalia, la Fatima, începând cu luna mai 1917 rămân o enigmă nedesluşită pe deplin nici până în ziua de azi. Ceea ce a devenit pentru Biserica Catolică „al treilea secret de la Fatima” este interpretat astăzi de unii şi de alţii, credincioşi sau nu, ca fiind fie un fenomen paranormal, fie o manifestare de origine spirituală, fie o halucinaţie colectivă, fie o impostură şi chiar există unii care cred că este vorba despre un fenomen extraterestru de tip OZN…

Mai jos puteti viziona ,,Secretele de la Fatima,,  , film documentar realizat de History channel.

Lasă un comentariu

Niciun comentariu până acum.

Comments RSS

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s